Iulian Mitof – poezie
˷˷˷˷
În ajun de-un carnaval banal,
Scânteia de lumină, paradoxal,
Aprinde doliul greu, pătrunzător,
În flăcări de foc negru, arzător.
Moartea-i cântată, blestemată,
Se ridică jos din infern, înceată;
Cheamă viețile-n noaptea eternă:
Cad prea multe flamuri în bernă.
Se sting în pleiade aștri căzători,
Agonia-i seduce adânc în pământ,
Din eter coboară îngeri păzitori
Să-i vegheze veșnic, la mormânt.
Atârnă greu văzduhul nebulos,
Cad cețuri de lacrimi nesfârșite,
Plânsete eterne se-aud, nemilos,
De sub aripile statuilor suferinde.
În jocul nostru mascat funest,
Păcat, moartea n-o mai păcălim…
Cei trecuți în universul proxim
Se vor juca deja-n paradis celest.
(Colectiv, 1 noiembrie 2015)
˷˷˷˷
O emoție marină-mi cuprinde dorul,
Un dor plâns cu lacrimi deocheate…
Nimic nu-mi sfâșie din inimă amorul,
Acel amor trăit deplin, în clipe necreate.
Pe-o bancă, ascunsă sub sălciile grele,
Ascult talazuri efemere, culeg șoapte…
Murmur de șoapte inundă tăcerile mele,
Mă cufundă epifanic în patima din noapte:
O patimă-a pierderii de sine, în visul nedormit,
Lângă pietre-abstract cioplite de răstimp,
Ce mă trag jos, în abisul elegiei lui Ovid…
Din adâncuri, nostalgiile-mi surâd perfid,
Luând chip blând de madone fără nimb.
Pescăruși tăcuți mă cheamă-n zbor divin
Spre acele-ntinderi, fără tresăriri de fluviu:
Mă dezleg din mrejele miticului Euxin,
Gândurile-mi curg amonte către alt diluviu.
(Danubiana, 15/16 aprilie 2018)
˷˷˷˷
Care-i diferența între răsărit și asfințit?
Când soarele-i aceeași turtă de ceară,
Dacă nu cauți Luceafărul prin vălurile ceții,
Dacă nu auzi prin frunze păsările dimineții
Sau greieri ce străpung liniștea de seară?
Cum poți osebi primăvara de toamnă?
Când razele cad la fel de calde pe rană,
Dacă nu adulmeci pe ram muguri străvezii,
Dacă nu calci pe-alei seci frunze ruginii?
Cum ai spune că ești la polul nord sau sud?
Când zările dimprejur sunt un orizont nud,
Iar deasupra aurora-i aceeași pânză diafană,
Dacă nu știi unde luce pe cer steaua polară?
Cum știi de trăiești când vis, când adevăr?
Când ai simțiri și pe tărâmul lui Morfeu,
Când mintea-i trează ca pânda unui leu,
Dacă nu crezi în fantezia fără de astâmpăr,
Dacă nu te-ndoiești de levitația unui măr?
(De-ai fi readus pe lume, 27 septembrie 2021)