Tușele poetice ca șoc ideatic

Vineri, 12 mai 2023, Ana-Maria Dan, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Munteanu-Murgoci” Brăila, a citit în cadrul cenaclului „Alter Ego” un grupaj de poezii menit să ne introducă în universul poetic adolescentin al zilelor noastre: „Resuscitare”, „Apartament”, „Două de cărbuni”, „Foarfeca-clește”, „Doi nasturi”, „Semaforul lumii”, „Teatral”, „Linie perfectă”, „Septimă mioapă”, „Sub acvatic”, „Trenul după far”.

Resuscitare

Metalul se încinge ușor, mai ușor decât lemnul,

Biserica de metal radioactivă de războaie,

Plumbul tiparului infectat, desemnatul,

Se scurge croșetat în carne de oaie.

Metalul se încinge ușor, mai ușor decât lemnul

Biserica de lemn putrezită de atâta ploaie,

Vârful seringii infectat, desemnatul,

Anesteziat, pe geamuri numai zoaie.

Metalul se încinge ușor, mai ușor decât semnul,

Paratrăsnetul culmilor coborât în odaie,

Fitilul neaprins de ceară, desemnatul,

Electrocutat, plagă deschisă în foaie.

Moara de vânt sudată își cere falimentul

De fier patentat încins în butoaie,

Simbolul aruncat pe o șură de paie,

Împământare din cablul EKG-ului,

pacientul.

Sub acvatic

Aș vrea să abjur din rolul din trecut

Și să refuz să mă închei dramatic,

Aș fi preferat să se fi născut

O realitate închisă sub acvatic

Dar poate că e frigul prea devastator

Și mintea prea închisă în stejar,

Când șuieratul devine scriitor

Mă-ntorc la ce păstrasem în sertar.

Și voi găsi strivit sub atmosferă

Oceanul ce m-a invitat subit

Și mi-a propus să am drept maniera

Un tub de alb nefolosit.                                                 

            Aflată în căutarea unei direcții de creație lirică, Ana-Maria Dan mizează pe jocuri și alăturări de cuvinte care sparg monotonia și pun cititorul în gardă, pe crearea de tușe de atenție („inima mea în țesut fibros”), în încercarea de a-și transmite mesajul poetic. Se poate observa cu ușurință densitatea metaforelor, a imaginilor dure, conturate prin construcții la limita sensului, dublate de o metrică interioară prin care cititorul este introdus într-o lume a poeticului frapant (Mihai Vintilă). Creațiile tinerei poete par scrise în stil de pas adăugat și au o arhitectură proprie, presărată cu simboluri puternice, prin care cititorul este încarcerat într-o lume a angoaselor și frământărilor existențiale (Adrian Victor Vank). Autoarea încearcă o despărțire de „dulcele stil clasic” printr-un procedeu de creație care amintește de dicteul automat. Poemele nu mizează pe o sintaxă coerentă, ideile fiind generate prin asociații inedite ce impresionează prin șocul produs. Se simte în anumite momente o tehnică ce amintește de dadaism, creând poeme sumbre, în care predominantă este tema maladivă (Valentin Popa). Poeziile Anei-Maria Dan cer relectură pentru a-și dezvălui sensurile, metaforele încifrate reflectând ambiția tinerei scriitoare de a provoca cititorii printr-o poezie intelectualizată, cerebrală. De altfel, în toate textele supuse analizei se simte dorința de a experimenta și suflul modern, generat de imaginile actuale, uneori șocante. Deși apelează în general la versul tradițional, se observă faptul că predomină un sentiment al dezintegrării și o lipsă de  coerență a lumii, specifice liricii postmoderne (Cristina Chifane). Farmecul poeziei prezentate în cenaclu constă în gradul ridicat de metaforizare, dus până la necesitatea unei chei de lectură. Sunt create imagini valoroase estetic, iar titlurile conturează uneori adevărate imagini sinestezice („septimă mioapă”). Se evidențiază, de asemenea, construcțiile eliptice, absențele ce sporesc esențializarea semantică a poeziilor (Iulian Mitof). Asocierile stranii de termeni în construcții pun în mișcare mecanisme de tip „bombă cu efect întârziat”. Sensurile par întortocheate, cuvintele vin din diferite registre, astfel încât poeziile se transformă într-un fel de „reportaje” care surprind aspecte de relatat: trecerea, devenirea, schimbările. Ana își pune, pe alocuri, întrebări, semn că e o cercetătoare care descoperă și se descoperă. Încearcă și rime, uneori îi reușește acest fapt, dar „mersul melodic” mai are nevoie de șlefuire pentru a străluci. E o poezie cu un aer mai dur, mai colțuros, unde verbul e omniprezent, nelăsând loc prea mult înfloriturilor stilistice (Ana Sofian). Ana-Maria Dan creează cu succes instantanee lirice cu impact deosebit atât asupra senzorialului cât și asupra ideației. Vocea lirică pare în continuă alertă, încercând din răsputeri să facă față asaltului de realități și imagini bulversante venite din universul imediat. Atmosfera sufocantă este creată prin aglomerări verbale și imagistice tinzând spre ermetism, pentru descifrarea căruia cititorul are nevoie de o restructurare a propriilor repere semantice care să îi permită o „locuire” efectivă în lumea creată de autoare (Liviu Chifane).

            Următoarea întâlnire va avea loc în data de 9 iunie. Anton/Toni Marțian va prezenta fragmente din volumul „Trezește-te, băiatul meu!”, apărut de curând la Editura Junimea, carte ce va fi lansată marți, 13 iunie, la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila.

            De asemenea, în următoarea zi după întâlnirea de cenaclu, sâmbătă, 10 iunie 2023, ora 18.00, la librăria Cărturești din Brăila Mall, va avea loc lansarea romanului „Aurora” de Adrian Victor Vank.

Liviu Chifane