Biciul de cuvinte și idei în discursivitatea eseistică
Vineri, 13 iunie 2025, în cadrul întâlnirii membrilor cenaclului „Alter Ego”, scriitoarea Mioara Oprișan a citit un grupaj de eseuri menite să facă parte dintr-un viitor volum, aflat în lucru: „Mihai Eminescu – calitatea educației școlare, calitatea viitorului neam românesc”, „Puterea și calitatea cuvântului scris în actul creator eminescian”, „Balcic în inima Reginei Maria”, „Adevărul dincolo de definiție, de religie, de tradiție”.
Mioara Oprișan a publicat mai multe volume de poezie și proză: „Aripi de cântec” (versuri), 2017, Editura Armonii culturale, Adjud, Vrancea; „Amor vincit” (versuri), mai 2020, Editura Armonii culturale, Adjud, Vrancea; „Suflet de român” (versuri), decembrie 2021, Editura Cervantes, București, carte premiată de editură pentru „Cea mai bună carte de poeme patriotice ale anului 2021”; „La fântâna dorului” (poeme și eseuri), august 2022, Editura Armonii culturale, Slobozia; „Lulu, Crăciunul și spiridușul Elfrin”, 2023, Editura Letras, București; „Suflet de român”, ediția a II-a, Editura Armonii culturale, Slobozia, carte premiată.
Puterea și calitatea cuvântului scris în actul creator eminescian
[…]Scrupulos în folosirea cuvintelor era Eminescu atât în actul creației sale, cât și în cel al traducerilor făcute de el. A citit Iliada și Odiseea lui Homer, în limba autorului, în limba greacă, fără să recurgă la traducător, spunând că ,,Orice traducător e un trădător.”, arătând că în felul acesta unele cuvinte puteau să-și schimbe sensul.
Cuvântul care vindecă este folosit de Eminescu în crearea de imagini artistice uimitoare, în plăsmuirea unor lumi în care nu există decât frumosul. Amintesc astfel cîteva poeme: ,,Povestea Teiului”, ,,Sara pe deal”, ,,Floare albastră”, ,,Atât de fragedă”, ,,Răsai asupra mea”.
Cuvântul protest își dezlănțuie forța pentru a exprima revolta stârnită de injustele rânduieli ale societății, ca în poemele: ,,Epigonii”, ,,Junii corupți”, ,,Ai noștri tineri”, ,,Scrisoarea III” – ultima parte, ,,Împărat și proletar”. Eminescu îi dă forță cuvântului din credința lui, din gândirea lui, iar cuvântul protest se comportă ca o rachetă, ce parcurge spațiul și în trecerea ei declanșează energii, agită entități și provoacă efecte ireparabile. Așa s-a întâmplat cu jurnalistul Eminescu, când a scris în ,,Curierul de Iași”, 1876, articolul despre jaful colosal asupra României din afacerea Strousberg. Statul român concesionase construcția căilor ferate unuia dintre cei mai mari escroci internaționali din vremea aceea, Bethel Heinrich Strousberg, mai exact concernului german condus de acesta. Afacerea inițiată cu acordul și sprijinul regelui a fost o hoție fără precedent în istoria României. Scandalul ei a durat 12 ani, 1868-1880. Titu Maiorescu însuși a fost implicat în asemenea scandal. Maiorescu, lider al Partidului Conservator,(dușmanul liberalilor), în Parlament pleda împotriva afacerii Strousberg, iar în particular era avocat al Firmei Strousberg împotriva statului român. Forța cuvântului protest creat de Eminescu în acel articol, cumulând toată energia luptei sale pentru stabilirea justiției, a fost atât de mare, încât l-a dus pe regele Carol I în pragul abdicării. (Informații din cartea ,,Eminescu – agent secret”, autor Miron Manega) […]
Primul eseu al Mioarei Oprișan este un manifest-îndemn menit să transmită învățături elevilor și dascălilor. Ar trebui acordată mai multă atenție părții introductive a celui de-al doilea eseu, atunci când se fac trimiteri la cuvântul Bibliei (Ștefan Laurențiu Ionescu).
Încântă faptul că autoarea spune atâtea lucruri frumoase despre Eminescu. Începutul primului eseu este o profesiune de credință. Ideea principală este corelația în legătură cu percepția asupra învățământului în epoca lui Eminescu și în cea actuală. Educația este cel mai important lucru în evoluție. Cunoașterea lui Eminescu este piatră de temelie pentru evoluția civilizației românești. Se poate face o analogie cu ideile lui Nicolae Steinhardt, care dezvăluie relația dintre misterium fascinans și misterium tremendium. Al treilea eseu prezentat cuprinde însemnări de călătorie în urma descoperirii frumuseții unei regiuni (Camelia Cornelia Budan).
Textele lecturate aduc informații inedite despre Eminescu și acest lucru le face deosebit de interesante. Se simte, pe alocuri, nevoia de rigoare (Ion Măgeanu).
Autoarea dovedește o muncă deosebită. Aranjarea ideilor este clară, luminoasă. Prin stil, se ajunge la granița cu literatura (Liliana Toma).
Suportul bibliografic al eseurilor trebuie realizat cu rigoare. În primul eseu câștigăm câteva idei despre școală ale lui Eminescu, actuale și astăzi. Se subliniază faptul că școala nu educă civil elevii sau formalismul educației. În ultimul eseu se atrage atenția asupra problematicii adevărului, o temă filosofică intens discutată (Valentin Popa).
Ceea ce place în mod deosebit este modul în care sunt scrise cele două texte despre Eminescu. Se desprinde ideea că pe Dumnezeu îl cunoaștem cu sufletul. Autoarea dovedește o anumită ușurință în scris (Neculai Băcanu).
Mioara Oprișan adună sub umbrela noțiunii de eseu realizări discursive diverse, cărora le conferă claritate și coeziune, mai ales printr-un control ingenios al ideilor, care își dovedesc cursivitatea de la început până la sfârșit. Autoarea trădează, atât prin idei, cât și prin tonalitatea textelor, adeziunea la un naționalism moderat, care afirmă și promovează valorile naționale românește, cu o anumită forță militantă și patriotică. Se afirmă adesea necesitatea unei lupte pentru păstrarea acestor valori, care contribuie la conturarea identității naționale. În aceeași ordine de idei, se remarcă stilul energic, exaltat și forța ideilor exprimate. Dincolo de aceste aspecte, se simte uneori nevoia aprofundării sau a unei reorganizări a argumentării (Liviu Chifane).
Cenaclul literar „Alter Ego” își încheie al treilea an de activitate fructuoasă. Să ne revedem după o binemeritată vacanță, care sperăm să fie plină de inspirație și creativitate. Toate urările de sănătate și de bine, atât membrilor cenaclului, cât și tuturor celor care ne sunt alături!
Liviu Chifane